marți, 30 octombrie 2012

Bicicliştii şi nebunul de la ASE

Pentru bicicliştii care ies la pedalat în grup:

E normal ca într-un grup de oameni să existe idei diferite, tendinţe diferite, moduri diferite de exprimare şi mentalităţi care mai de care mai colorate şi nonconformiste. Cum spunea cineva, nu suntem măicuţe.
Dar există reguli de bun simţ, bune maniere, şi ca biciclişti ce suntem, legislaţie rutieră.
După plimbările în grup, întotdeauna văd viteji care scriu pe net că au fost derajaţi de X şi Y, că unii vorbeau urât, că se luau de oameni pe stradă, că arătau degetul mijlociu, că mergeau neregulamentar, etc. N şi N situaţii relatate pe NET.
Aia se numeşte lipsă de atitudine. Oamenii care văd un rău şi nu intervin sub nicio formă, sunt după părerea mea oameni cu lipsa simţului civic, şi într-o ultimă instanţă, laşi.
Acum două săptămâni un nebun a agresat o fată în faţă la ASE. Staţia de RATB era plină ochi de oameni, şi toţi priveau cum nebunul trage de hainele fetei şi o aleargă printre maşini. Era clar că nu se cunosc şi nu sunt împreună.
Cu riscul de a pleca cu un ochi vânăt, am sărit pe el şi l-am oprit. Era nebun, nu se putea discuta cu el, situaţia s-a calmat şi fata nu a păţit nimic în afara unei sperieturi serioase.
E normal să nu fim învăţaţi, e normal să fim diferiţi, dar nu e normal să nu fim uniţi pentru a face un bine, mai ales că e un bine destinat nouă.
Dacă eşti într-o tură cu bicicleta şi ceva ori comportamentul cuiva te deranjează, ia ATITUDINE ori SPRIJINĂ-L pe cel ce ia atitudine dacă eşti de acord cu el. Nu aşteptaţi ca organizatorul să facă totul, pentru că el nu e mami, nu e tati, şi el printre voi care doar priviţi, e singur. El e un om căruia îi place aşa cum probabil vă place şi vouă, să pedaleze alături de oameni cu aceeaşi pasiune.
Luaţi atitudine şi fiţi solidari pentru bine, pentru civilizaţia bicicliştilor şi pentru bun simţ, într-un mod civilizat şi respectuos. Şi fă asta indiferent că îl cunoşti pe acel biciclist ori nu. Dacă acţionezi de partea binelui, nu contează situaţia ori împrejurările în care vă aflaţi. Dă-i o mână de ajutor pentru că e de-al tău.
Dacă tu nu te implici, poate cândva nebunul de la ASE va trage de tine pe stradă, şi vei obţine din partea celor din jur, cel mult câteva fotografii.

marți, 23 octombrie 2012

Ghidul biciclistului strâmtorat.



Ghidul biciclistului strâmtorat.

1.Camera se peticeşte în orice condiţii, dar acasă, nu în momentul în care ai făcut pana. Aşa că fă bine şi să ai una gata peticită bine la tine, oriunde te-ai afla :-)

2.Ţi s-au uzat cauciucurile? Nicio problemă. Vezi că cel de pe faţă întotdeauna e mai puţin uzat. Înlocuieşte-le între ele.

3.Cablurile de frână ori schimbătoare scămoşate ori rupte în zona prinderii şurubului, nu se aruncă ci se desfac cămăşile, se taie un centimetru, maxim 2 din cămaşă, ceea ce rezultă că acel cablu se va lungi cât să îl poţi prinde din nou în condiţii optime. În cazuri extreme se bagă ulei de mecanisme fine ori WD40 pe cămăşi.

4.Saboţii uzaţi strâmb nu se aruncă, ci se scot, se îndreaptă frecându-i pe bordură/asfalt/pilă şi se repoziţionează până ajung la fier :-)

5.Bateriile beculeţului de pe faţă (care consumă mult) nu se aruncă. Se mută ori se păstrează pentru ledurile de pe spate care au un consum infim, şi mai merg cel puţin o lună de zile :-)

6.Nu se cumpără niciodată două seturi complete de lipit petice. Întotdeauna o cutiuţă are mai multe petice decât poţi lipi cu un singur tub de lipici. Se cumpără o cutiuţă completă, plus un tub separat de lipici :-D

7.Curăţarea bicicletei se face cu dragoste şi cârpe din tricourile vechi, eventual cu apă chioară.

8.Nu merge niciodată la service dacă nu ai întradevăr o problemă mecanică pe care nu ţi-o poţi rezolva acasă ori la un prieten (ceea ce se întâmplă foarte rar).

9.Nu ai trusă de făcut pana? Ia-ţi două linguriţe de INOX din bucătăria mamei, şi o cheie reglabilă medie de 0/14.

10.Berea la PET e întotdeauna mai ieftină, ori vezi că în aproape orice parc ori cartier din Bucureşti găseşti cişmele. (AICI puncte de hidratare din Bucureşti)

sâmbătă, 13 octombrie 2012

Conversatie cu un sofer in trafic

Conversaţie cu un şofer în trafic:
 (eu pe bicicletă) În trafic, 9 jumate dimineaţa. B XX RVZ îmi taie calea uitându-se la telefon. Ia viteză şi ne întâlnim la semafor. Trec pe partea şoferului şi îi bat frumos în geam. Geamul se lasă jos şi îl salut.
- Hai noroc mă Răzvane!
- Aaa, salut.
(şi pe un ton arhi-prietenesc) - Ce faci c***e, dai peste mine? :-D
(dăm noroc)
- Haha, mă uitam că am primit un sms de la o p**dă. Da, scuză-mă, nu-mi amintesc de unde te ştiu.
- Păi nu cred că ne ştim, dar ţi-am văzut numărul RVZ şi am intuit că te numeşti Răzvan :-)))
- :-| Aaaa, tare. Da, scuză-mă chiar nu mă aşteptam să vină cineva pe dreapta.